viernes, 29 de noviembre de 2013

Mai sunt 2 zile!!!

  “Încercaţi să fiţi români măcar de 1 Decembrie. Dacă vă place sentimentul ăsta, încercaţi să fiţi români în fiecare zi pentru că nu e greu. Avem cu ce ne lăuda, înaintaşii noştri au  dus o activitate care ne poate ţine în continuare cu frunţile sus prin Europa. Bucuraţi-vă şi mândriţi-vă că sunteţi români”.
  Sunt cuvintele lui Mirel Magop, de loc din Dorohoi, şi tâmplar de meserie, versiunea 2013 a lui Badea Cârţan, ţăranul care, la 1896, cu desagii-n spate a trecut munţii cu un singur gând:  să ajungă la Roma. După 45 de zile de mers pe jos, ajuns la marginea Cetăţii numită de mulţi "Eternă", Gheorghe Cârţan a salutat oraşul: “Bine te-am găsit, maică Roma!".
  Globetrotter-ul Mirel Magop a plecat din tara pe 7 august şi avea doar mustaţă, cărţi în traistă şi multă speranţă. Acum are barbă şi plete, volume strânse din donaţii şi haine curate, de port popular, ca să aibă "de schimb", parte din ele primite chiar de la un strănepot de-al Bădiei Cârţan. Trebuie să fie atent la imagine: "ca să nu aduc prejudicii României", spune Magop. 
  Pe 1 decembrie 2013, când va ajunge la Roma, Magop va strânge deja 2995 de km pe jos, cu 1200 mai mulţi decât cei bătuţi de Badea Cârţan acum mai bine de o sută de ani. Ultimul obiectiv al sau este sa ajunga la Columna lui Traian unde va depune pamant adus de la Sarmisegetuza.
  Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate.
Născut: 24 ianuarie 1849, Cârțișoara, Sibiu
Decedat: 7 august 1911, Sinaia. Prahova
Părinţi: Ludovica Cârţan, Nicolae Cârţan

  Obosit si cu ochi inlacrimati, ciobanul din Cartisoara s-a invartit in jurul stalpului urias pana cand a citit toata istoria de pe el. Si-abia apoi si-a adus aminte ca avea o misie, ca nu venise cu mana goala la Maica Roma. Din desaga lui din lana varstata, mirosind a mamaliga si cas, a scos un saculet cu pamant luat din gradina casei din Cartisoara si l-a varsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o naframa legata cu nod a scos si un pumn de boabe de grau, pe care le-a semanat in tarana. Si fiindca venise noaptea si datoria era implinita, s-a intins pe cojocul lui ciobanesc, visand, pe aripi de somn, ca intrase si el in multimea de pe Columna, printre dealurile sapate in piatra, pe sub padurile dese, pasind pe un drum care nu mai urca spre varful coloanei, ci spre muntii lui de acasa. Sus, pe cer, Closca cu pui si Ursa Mare dovedeau ca ajunsese in Cartisoara, pe malul Balei, impreuna cu tot neamul sau.
Cand Badea Cartan s-a trezit a doua zi, dimineata, in jurul lui erau stransi o multime de gura-casca: politisti, pompieri, maturatori, precupete... si printre ei, un ziarist pornit prin Roma dupa stiri senzationale, de noapte, care a strigat uluit: "A coborat un dac de pe Columna!". In aceeasi zi, titlul a aparut cu litere de o schioapa, in toate gazetele Romei.

(http://www.gandul.info/reportaj/vorbeste-romaneste-badea-cartan-varianta-din-2013-romanul-care-merge-in-opinci-pana-la-roma-ca-sa-ofere-carti-de-acasa-romanilor-din-strainatate-11718128)

No hay comentarios:

Publicar un comentario