martes, 1 de octubre de 2013

Ai grija ce-ti doresti, ca poate se va indeplini!

Subtitlu: Confesiune
  Mereu am gandit ca oamenii care fac ceea ce le place, care au ca meserie chiar lucrul care ii pasioneaza, care merg zilnic la serviciu si acolo intalnesc provocarile capabile sa-i "aprinda", sa-i scoata din amorteala, sa-i faca sa uite de timp, trebuie sa fie niste oameni fericiti. Si mereu i-am invidiat, am spus "ce oameni norocosi!". Poate este doar o iluzie.
  E greu de crezut ca o persoana poate sa "functioneze" mereu la turatie maxima. Sunt foarte putini aceia constanti, fara suisuri si coborasuri. Cand faci un lucru pe care TREBUIE sa-l faci, din diverse considerente (ca trebuie sa traiesti, ca ai familie etc.) lucrurile par clare: il faci din datorie, tinzand spre un nivel multumitor. Adevarul e ca niciodata nu mi-am pus problema, cum e sa ajungi sa faci ORICE lucru cu pasiune! PASIUNEA TA, HOBBY-UL tau sa fie insusi LUCRUL, indiferent care este acela!
  Eu imi iubesc insa prea mult libertatea (prefer sa o numesc asa). Altii ar numi-o poate, mai degraba, inconstanta, stil oriental...Un exemplu este chiar acest blog. El a rezistat, de-a lungul celor 2 ani si jumatate, in mare parte, si datorita contributiei anumitor oameni, carora nu mai este nevoie sa le multumesc. Dar, in cea mai mare parte a timpului, el a fost rodul momentelor intense de "ardere", a acelor momente in care simti un imbold puternic de a impartasi lumii sentimente, trairi, ganduri.  Acela este MOMENTUL DE GRATIE.
  Bine-nteles, s-a intamplat de multe ori sa primesc sugestii din partea celorlati. La cele mai multe dintre ele le-am dat curs fiindca o idee exterioara tie, in momentul in care iti este comunicata, te obliga macar sa o gandesti, sa o explorezi. Multora dintre ele le-am dat un chip frumos. Dar aceste sugesti nu mi-au ingradit libertatea de a le da curs sau nu. La extrem puteam refuza.
  Am o teama insa: CUM AR FI SA TE PLATEASCA SA FACI CEEA CE ITI PLACE? Sa fii obligat sa te transpui in starea de gratie fiindca esti platit pentru asta, de fiecare data cand ti se cere acest lucru, la potenta maxima. A existat prea multa daruire si munca in mentinerea acestui blog, ca sa nu imi fi pus macar odata aceasta dorinta, a castigului. Ma blocheaza un pic aceasta intrebare, este un hop, o cumpana, peste care pot indrazni sa trec si sa gasesc raspunsuri. Poate chiar dintre acelea cum ca pot reusi sa "ard" de fiecare data, lasand in urma doar o amintire a libertatii atinse.

No hay comentarios:

Publicar un comentario