miércoles, 13 de abril de 2011

Criza: invingatori sau invinsi?


  La inceput totul era diferit. Depinzand de momentul in care fiecare a emigrat, realitatea pe care a intalnit-o aici l-a modelat dar i-a si permis sa traiasca mai bine. Fiecare avea in spate o motivatie, de cele mai multe ori financiara, construirea unei seguritati materiale ca de exemplu achizitionarea unei case, a unui apartament sau a unui teren. Iar convingerea fiecaruia (a oamenilor de buna credinta) era, ca aici se poate, ca prin munca, seriozitate si perseverenta acest scop poate fi atins.

  Apoi a venit criza, ce a care unora le-a dat o lovitura puternica sau care pe altii i-a facut sa fie mai precauti. Caci bunastarea traiului care prin intermediul creditarii permitea investitii in imobiliare, i-a determinat pe multi sa se aventureze in imprumuturi uriase, achitabile in 40-50 de ani.Consecintele dramatice ale crizei precum pierderea locului de munca si imposibilitatea gasirii altuia, i-au determinat pe multi sa renunte la imobilele achizitionate si achitate intr-o masura mai mica sau mai mare.
  Cei care nu au contractat un astfel de imprumut, fiindca nu erau eligibili la momentul respectiv, s-au felicitat pentru noroc fiindca pretul imobilelor, ajuns la un prag maxim, a inceput sa scada deci si valoarea investitiei. Ratele mari achitate de altii nu mai acopereau valoarea actuala a imobilului, ci preturile "umflate" dim momentul in care economia "duduia".
  Criza a afectat toate tarile asa incat multi emigranti au luat hotararea sa-i faca fata aici si nu in tara lor de bastina, unde precaritatea situatiei financiare era mult mai evidenta. In prezent intalnim cazul acelora care au un loc de munca si care datorita acestui fapt pot face fata onorabil situatiei dificile. Dar exista si acea categorie a acelora care, ramasi fara un loc de munca, infrunta dificultati foarte mari in achitarea datoriilor contractate.

  Totusi prima categorie, in masura in care ii sta in putinta sa economiseasca, isi pune problema in ce ar putea investi pentru a scoate un profit cat mai mare. Bine-nteles ca aceasta dorinta de investire este strans legata de proiectele de viitor ale fiecarei persoane si implicit de binomul : sa investesc aici, unde traiesc acum sau sa investesc "acasa". Se intalneste astfel situatia oarecum paradoxala a acelora care desi nu se gandesc sa se intoarca in tara lor, isi "indruma" toate economiile catre bunuri "indepartate", lipsindu-se astfel de confortul ce le-ar putea oferi aceste economii. Este oare aceasta atitudine o masura de precautie pantru orice situatie neprevazuta ce ar putea aparea in viitor sau reflecta mai degraba o "micime" a puterii financiare a emigrantilor in comparatie cu costurile vietii occidentale?

No hay comentarios:

Publicar un comentario